Sari la conținut

Ce este o expertiză tehnică și de ce e necesară?

Expertiza tehnică în domeniul construcțiilor reprezintă acea activitate complexă și de detaliu, materializată printr-o documentație tehnică realizată de un expert tehnic autorizat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în urma căreia se stabilesc evaluări de natură tehnică asupra unei construcții, respectiv recomandări pentru îmbunătățirea acesteia. Pe baza Legii nr. 212 din 12 iulie 2022, privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor și a Codului de proiectare seismică P100-3 din 2019 – Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente [link], în rapoartele de expertiză tehnică clădirile expertizate sunt incluse în una din cele patru clase de risc seismic.

Autor: Mihai Șercăianu

Expertiza tehnica evaluează prin metode specifice inginerești nivelul de protecție la cutremur și starea tehnică a construcției existente, comparând starea structurii de rezistență cu cea rezultată din prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, în speță P100-3/2019. Procesul de elaborare a unei expertize reprezintă o activitate complexă care cuprinde, după caz, cercetări, experimentări și/sau încercări distructive sau nedistructive, studii, relevee, analize și calcule necesare stabilirii stării tehnice a construcțiilor, pentru evaluarea capacității acestora de satisfacere a cerinței de rezistență și stabilitate.

Prin raportul de expertiză tehnică se stabilește gradul de asigurare al unei construcții la acțiuni seismice rezultate din exploatare (riscul seismic) și se recomandă soluții tehnice care să asigure stabilitatea și fiabilitatea construcției prin fundamentarea măsurilor de intervenție din punct de vedere tehnic, economic, funcțional, urbanistic și arhitectural în vederea reducerii riscului seismic al acestora.

Expertiza tehnica se realizează pentru construcțiile existente, la cererea proprietarului, a organelor de control ale statului abilitate, sau a administrației publice locale prin Certificatul de urbanism pentru situații de tipul:

  • pericol de prăbușire a construcției;

  • intervenții la clădire;

  • extinderea pe orizontală sau verticală;

  • construcția în vecinătatea unei clădiri existente;

  • demolarea unei clădiri;

  • accidente naturale sau antropice care ar fi putut afecta structura de rezistență a clădirii.


Ce rezultă în urma unei expertize tehnice?

În baza Legii nr. 212 din 12 iulie 2022, privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, aflăm din articolul nr.1 că stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia într-o clasă de risc:

  • Clasa de Risc Seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime; Pe scurt, pe înțelesul tuturor, sunt acele clădiri care în situația unui cutremur major se pot prăbuși în totalitate sau parțial, cu pierderi umane și materiale însemnate.

  • Clasa de Risc Seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă; Pe scurt, pe înțelesul tuturor, sunt acele clădiri care nu se prăbușesc, dar au loc pierderi materiale importante cu stâlpi și pereți fisurați, țevi cu diferite destinații sparte. La finalul zilei construcția în cauză nu mai poate fi folosită.  

  • Clasa de Risc Seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor; Pe scurt, pe înțelesul tuturor, sunt acele clădiri care rămân în picioare, unde elementele de rezistență nu sunt afectate, dar unele elemente care nu au rol de rezistență se pot avaria (dar în același timp și repara). Spre exemplu, unii pereți despărțitori din BCA care nu au rol de rezistență în momentul unui cutremur major se pot fisura și răni ocupanții.

  • Clasa de risc seismic Rs IV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Pe scurt, pe înțelesul tuturor, sunt acele clădiri care rămân neavariate și cu instalațiile interioare funcționale și care au fost proiectate pe baza ultimelor norme în vigoare, respectiv Prima parte din P100-1 din 2013 - Codul de proiectare seismică Partea I (indicativ P100-1/2013) ce conține toate prevederile de proiectare pentru clădiri.


Cine face încadrarea?

E foarte important de înțeles că această încadrare se realizează de către echipe conduse de un expert tehnic atestat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Lista acestor persoane, cu toate datele de contact, ce pot fi contractați atât de către instituțiile publice, cât și de entitățile private, se regăsește pe site-ul ministerului. Trebuie avem în vedere că o expertiză tehnică nu e făcută de o singură persoană, ci de o echipă compusă și din ingineri sau ingineri-verificatori.

Experții tehnici sunt atestați de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație pe domenii: construcții, instalații și arhitectură. Atestarea experților se face pe cerințe fundamentale, respectiv:

A - mecanică și stabilitate;

E- economie de energie și izolare termică;

B - siguranță și accesibilitate în exploatare;

F- protecție împotriva zgomotului;

C -  securitate la incendiu;

G- utilizare sustenabilă a resurselor naturale.

D - igienă, sănătate și mediu înconjurător;

În acest caz, experții tehnici trebuie să fie atestați pentru cerința A (respectiv A1, A2 și A3).

Pe scurt, procesul de expertizare tehnică permite cunoașterea stării tehnice a unei construcții existente sau a modului în care un proiect respectă cerințele prevăzute de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenție.


Cine plătește expertiza?

Pe baza Legii 212/2013, în articolul 3, este menționat că proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri sunt obligați să asigure expertizarea tehnică, de către experți tehnici atestați. Partea bună este că există surse de finanțare care pot ajuta financiar în acest sens, prin programe de finanțare naționale sau europene (vezi POR București-Ilfov, POR Sud-Est, PNRR etc.) [link]

De asemenea, în situația în care în urma expertizei clădirea respectivă a fost încadrată în clasa de risc seismic RsI sau RsII, din aceleași surse de finanțare la nivel de condominiu (bloc) se pot accesa fonduri și pentru lucrările de consolidare.


Ce fac cu expertiza tehnică?

După realizarea raportului de expertiză tehnică și a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic, beneficiarii documentului sunt obligați ca în termen de 30 de zile să transmită concluziile către primărie și către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru notarea în partea a III-a a cărții funciare a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă.

De asemenea, proprietarul / administratorul clădirii are obligația de a acționa pentru punerea în aplicare a soluției de intervenție menționată în raportul de expertiză tehnică.


Putem expertiza tot fondul construit?

Dacă luăm în calcul faptul că la nivelul Bucureștiului discutăm de un fond construit cu destinație rezidențială de aproximativ 132.171 corpuri de clădire (cf. ultimelor date din recensământ disponibile public la momentul redactării articolului, respectiv RPL 2011) în proprietate privată (fără a lua în calcul clădirile publice cu diferite destinații și perioada ’90 – 2022), dintre care au fost expertizate până în 2022 aproximativ 2.400 corpuri de clădire pe baza diferitelor coduri de proiectare - răspunsul este unul negativ.

*O listă a clădirilor expertizare la nivelul Bucureștiului se găsește pe site-ul AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) la adresa https://amccrs-pmb.ro/lista-imobile-2/.

De asemenea, expertizele în sine nu reduc riscul seismic – este important ca ele să fie urmate de lucrările de consolidare sau punere în siguranță menționate în rapoartele de expertiză. Mai multk decât atât, pentru ca lucrările la aceste clădiri să fie finanțate din fonduri publice, vechimea raportului de expertiză nu trebuie să fie mai vechi de doi ani de zile -  în caz contrar fiind necesară re-expertizarea.


Cât costă o expertiză tehnică?

E foarte dificil de estimat un cost general valabil pentru toate clădirile, pentru că fiecare construcție are caracteristici geometrice diferite. Pe baza valorilor contractelor prezente în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (https://www.e-licitatie.ro/) putem concluziona că  un cost al unei expertize pornește în piață (la momentul anului 2023) de la un minim de 2€/mp. Expertiza se realizează la nivel de corp de clădire (nu la nivel de apartament sau etaj) și dacă construcția a fost inclusă în clasa de risc seismic Rs1 se recomandă începerea lucrărilor de consolidare, ce pornesc de la 400€/mp.


Articol susținut prin programul Fondul Bucureștiul Pregătit, finanțat de ING Bank, IKEA România, Lidl România, Endava și Enel și gestionat de Fundația Comunitară București.

Acest site folosește cookie-uri

Pentru a-ți oferi o experiență bună de navigare, utilizăm fișiere de tip cookie. Dacă nu ești de acord cu utilizarea cookie-urilor, poți să îți retragi consimțământul pentru utilizarea cookie-urilor prin modificarea setărilor din browser-ul tău.

Mai multe informații