În momentul de față singurele date publice disponibile în București despre clădirile vulnerabile sunt listele cu clădiri rezidențiale expertizate disponibile pe site-ul AMCCRS (www.amccrs-pmb.ro).

Această listă NU reflectă însă adevărata scară a vulnerabilității fondului construit din București. Din totalul de clădiri de locuințe din București, doar cca 2% apar pe această listă ca fiind expertizate cu fonduri publice și încadrate într-una din clasele de risc seismic, la care se adaugă inițiativele punctuale de expertizare realizate cu fonduri private, la inițiativa proprietarilor sau a asociațiilor de proprietari.

Acest fapt nu înseamnă că restul de 98% nu sunt vulnerabile, ci doar că nu există informații publice privind vulnerabilitatea seismică asociată acestora.

Tabelul de mai jos centralizează cele 1,9% din totalul clădirilor rezidențiale, care au fost expertizate prin fonduri publice și încadrate într-una din categoriile de risc din București[1], clasificate după perioada construcției lor în intervalele de utilizare a prescrițiilor de proiectare seismică din România, dezvoltate și îmbunătățite gradual în general în urma cutremurelor majore din 1940, 1977 și 1986.

Centralizare clădiri de locuințe expertizate în București până în 2016, conform listei publicate pe site-ul Primăriei Municipiului București

Categoria de risc	Anul construirii					Număr de unități locative*	Suprafață totală**
Categoria de risc	înainte de 1940	1940 - 1963	1963 – 1978	după 1978	Total	Număr de unități locative*	Suprafață totală**
Clasa I de risc seismic	338	18			356	6.572	624.286
Clasa II de risc seismic	218	60	33		311	10.877	700.759
Clasa III de risc seismic	64	17	7	3	91	2.217	223.295
Clasa IV de risc seismic	4	1	2		7	126	9.764
Categorie de urgență U1	295	18	1		314	710	93.412
Categorie de urgență U2	510	58	30	1	599	1.355	331.261
Categorie de urgență U3	492	90	80	4	666	3.334	581.251
nici o categorie (informații insuficiente pentru a fi clasificate)	99	11	35	5	150	1.767	72.589
Total clădiri expertizate	2.021	273	188	13	2.495	26.958	2.636.723
	81%	11%	7%	1%	100%

*Unități locative:
din cele 2.496 clădiri expertizate în București, valoarea coloanei care se referă la numărul de unități de locuit:	4	cazuri fără nici o valoare
	1.543	cazuri cu valoarea 0
rezultând un număr de clădiri fără informații referitoare la numărul de unități locative:	1.547
Total număr de unități locative (conform informații disponibile pentru 62% din clădirile expertizate):	26.958
**Suprafață:
din cele 2496 clădiri expertizate în București, valoarea coloanei care se referă la suprafață:	3	cazuri fără nici o valoare
	1.015	cazuri cu valoarea 0
rezultând un număr de clădiri fără informații referitoare la numărul de unități locative:	1.018
Suprafața totală a clădirilor (conform informații valabile pentru 41% din clădirile expertizate):	2.636.723

Sursa: centralizare date publicate pe www.pmb.ro

Din totalul de 2.495 de clădiri de locuit și 26.985 de unități locative, marea majoritate a clădirilor încadrate în clasele I și II de risc seismic, respectiv categoriile de urgență U1 și U2, sunt clădiri construite înainte de 1940, deci înainte de apariția primei prescripții tehnice neobligatorii de proiectare seismică pentru construcții, urmate de cele construite înainte de 1963 (momentul apariției primului cod obligatoriu de proiectare seismică, însă în continuare considerat ca făcând parte din etapa „pre-cod”[2]).

Carența datelor existente și o comunicare distorsionată în jurul subiectului au contribuit la prejudecata conform căreia doar clădirile cu „bulină roșie” (clădirile expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic) sunt vulnerabile, când, de fapt, dimensiunea riscului de dezastru în clădirile rezidențiale (și nu doar rezidențiale) este mult mai amplă.

Există exemple de orașe situate în zone cu risc seismic ridicat, precum Focșani, care nu au clădiri încadrate în clasa I de risc seismic în listele publice, chiar dacă specialiștii locali în inginerie seismică evidențiază probabilitatea ca multe dintre clădiri să prezinte susceptibilitate ridicată de avariere la acțiuni seismice majore.

Totodată, clădirile rezidențiale expertizate în anii `90 și considerate la data expertizării cu risc seismic scăzut, pot să evidențieze în anii următori o creștere a riscului. Lucrările de construcție efectuate ulterior (cum ar fi îndepărtarea unor pereți cu rol structural sau extinderea prin supraetajare, realizate fără o evaluare tehnică adecvată), acumularea degradărilor cauzate de factorii de mediu sau antropici, pot conduce la creșterea vulnerabilității seismice a acestora.

Mai mult decât atât, expertizele tehnice realizate în trecut s-au bazat pe abordări tehnice diferite pentru stabilirea categoriile de risc (vezi articol despre „categoriile de urgență”), și acestea necesitând revizuire după actualizarea procedurilor de evaluare.

Puteți citi mai multe despre ce presupune expertizarea unei clădiri aici.

[1] Clasificarea codurilor de proiectare seismică din România este disponibilă în Anexa x.

[2] Lista completă și actualizată (2019) este disponibilă la: https://amccrs-pmb.ro/liste-imobile

Ce pot face eu, dacă urmează să mă mut în București?

Verifică dacă clădirea în care urmează să te muți se află pe lista publică a clădirilor expertizate de pe site-ul AMCCRS.

Dacă da, verifică dacă proprietarul a acționat pentru a pune clădirea în siguranță conform soluției de intervenție menționată în raportul de expertiză;

Dacă clădirea în care urmează să te muți nu se află pe lista menționată mai sus, află dacă proprietarul clădirii a realizat o expertiză tehnică în regim propriu și, similar cazului de mai sus, dacă a acționat conform recomandărilor.

Să nu crezi pe nimeni care zice că respectiva clădire nu are risc seismic. Cel mai probabil, în realitate acest risc nu este cunoscut/ nu a fost calculat niciodată printr-o expertiză tehnică;

Nu te baza doar pe listele publice de clădiri expertizate și încadrate într-o clasă de risc / clasă de urgență. Dacă apartamentul din clădirea pe care îl vizezi nu se află pe acea listă, acest lucru înseamnă DOAR că ea nu a fost expertizată, sau că rezultatele expertizei (dacă ea a fost realizată) nu sunt publice;

Verifică dacă au fost făcute modificări locuinței față de structura inițială și dacă acest lucru a fost făcut cu autorizație de construire;

Cere cartea tehnică a imobilului, dacă există. Acolo poți găsi informații importante despre proiectul tehnic, detaliile de execuție, procesele verbale de recepție care certifică respectarea acestora și documentează intervențiile asupra construcției;

Cere sfatul unui inginer constructor proiectant de structuri legat de anumite indicii despre starea clădirii și intervenții necesare.

Articol susținut prin programul Fondul Bucureștiul Pregătit, finanțat de ING Bank, IKEA România, Lidl România, Endava și Enel și gestionat de Fundația Comunitară București.