Nu există clădire fără risc seismic
„3 camere ultracentral în vilă fără risc seismic”; „Apartament de vanzare, blocul fără risc seismic cu URGENȚA 1” - sunt câteva dintre anunțurile de apartamente de vânzare în București care circulă pe internet.
Autor: Ana Elian
Chiar există clădiri fără risc seismic în București? Răspunsul pe scurt – nu.
Pe larg, este necesar să începem cu câteva definiții:
Ce este riscul seismic?
Riscul seismic[1] este compus din și influențat de trei componente interconectate: hazard seismic, expunere și vulnerabilitate. Am explicat pe larg ce este și cum este evaluat riscul seismic aici.
Evaluarea riscului seismic presupune analiza concomitentă a hazardului (mișcarea așteptată a terenului, provocată de cutremure, într‑un anumit loc și interval de timp), expunerii (elemente expuse la acțiunea distructivă - populația și bunurile sale mobile și imobile, construcțiile, căile de transport și rețelele de utilități publice) și vulnerabilității (susceptibilitatea unei clădiri sau a altor elemente de a fi afectate de evenimente seismice posibile). În funcție de toate aceste variabile, clădirile (și apartamentele sale componente), respectiv oamenii care le locuiesc sunt expuși unui grad mai mic sau mai mare de risc, însă este incorect să spunem că „nu există risc seismic” pentru o clădire sau un apartament.
București este capitala cea mai predispusă la dezastre produse de cutremur din Uniunea Europeană[2], atât din cauza apropierii de sursa seismică Vrancea (situată la o distanță de 100-170 km de București), cât și a concentrării majore de populație (peste 10% din populația totală a României), a fondului construit vulnerabil (multe dintre clădiri fiind construite înaintea apariției codurilor de proiectare la cutremur sau fiind într-o stare avansată de degradare și necesitând reparații urgente), și a contribuției de peste 25% a Bucureștiului și a împrejurimilor sale la produsul intern brut (PIB) al României.
Codul de proiectare (și anul construcției)
Așa cum este menționat în Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic din România,
„Un indicator important privind evaluarea vulnerabilității seismice a clădirilor existente îl constituie versiunea normativului (codului) folosit pentru proiectarea clădirilor. Primele structuri din România proiectate seismic au fost construite în anii 1950, deși primul normativ de proiectare seismică a fost publicat în 1963 (normativul P13-63). De atunci, normativul a fost actualizat de mai multe ori. Edițiile publicate sunt P13-70, P100-78, P100-81, P100-92, P100-1/2006 și P100-1/2013. Clădirile existente se pot împărți, astfel, în patru categorii, în funcție de versiunea de normativ folosită la proiectarea lor:
perioda Pre-cod corespunde clădirilor construite înainte de anul 1963, când a intrat în vigoare primul normativ de proiectare seismică;
perioada Cod de nivel inferior corespunde clădirilor construite între 1963 și 1977;
perioada Cod de nivel moderat corespunde clădirilor construite între 1978 și 1992;
perioada Cod de nivel superior corespunde clădirilor construite după 1992.
16
În ansamblu, clădirile proiectate conform versiunilor mai vechi ale normativului, se consideră a fi mai vulnerabile la cutremur decât clădirile proiectate conform versiunilor mai recente.”[3]
Analizând anul construcției clădirilor rezidențiale din București, se poate observa că peste 60% din clădiri au fost construite înainte de adoptarea normativelor privind construcțiile rezistente la cutremure sau proiectate în baza unor reglementări de proiectare seismică inferioare, care subestimează actualele cerințe seismice.
Tabel 1 Tabel 2 Perioada construirii fondului de clădiri de locuințe din București conform Recensământ 2011
Clădiri TOTAL | Perioada construirii clădirii | |||||||||||||||
Înainte | 1919 - 1945 | 1946 – 1960 | 1961 - 1970 | 1971 - 1980 | 1981 - 1990 | 1991 - 2011 | Informație indisponibilă | |||||||||
Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | % din total clădiri | Nr. clădiri | ||
132.798 | 5878 | 4.43 | 25633 | 19.30 | 26406 | 19.88 | 21846 | 16.45 | 6899 | 5.20 | 4591 | 3.46 | 20762 | 15.63 | 20783 | |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
| ||
Coduri proiecta-re | Total procent clădiri construite înainte de 1945: 23.73% Perioada pre-cod (<1940) | Total procent clădiri construite între 1945 - 1970: 36.33% Cod inferior (1941 - 1977) |
| Cod moderat (1978 - 1990) | Cod avansat (>1991) |
| ||||||||||
Este de menționat că deși anul contrucției (și, în funcție de acesta, versiunea codului folosit pentru proiectarea clădirilor) poate fi un factor important pentru analiza vulnerabilității unei clădiri, acesta nu este suficient pentru a o caracteriza în întregime. O analiză mai complexă (incluzând materialele de construcție și sistemele constructive folosite, dar și calitatea execuției, modificările structurale post-construire, degradările suferite în timp de clădire etc.) este necesară pentru a înțelege pe deplin vulnerabilitatea unei clădiri în fața unui cutremur.
Sistemul structural, materialele utilizate și regimul de înălțime
Clădirile mai înalte, sau cu anumite tipuri de sisteme structurale (e.g. cu parter flexibil) sunt considerate a fi mai vulnerabile decât altele. În Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic sunt explicate pe larg tipurile reprezentative de clădiri și felul în care a fost evaluat nivelul de avariere pentru fiecare tip de clădire la cutremurul major anterior, din 1977 (pag. 15).
Calitatea execuției lucrărilor și respectarea normativelor în vigoare (chiar și în cazul construcțiilor noi)
Experiența cutremurului din Turcia din februarie 2023 a arătat că chiar și clădirile recent contruite pot suferi daune majore în cazul unui cutremur[4], dacă nu sunt respectate cerințele și normativele de construcție în vigoare, chiar dacă acestea sunt redactate corespunzător.
Intervenții improprii, fără autorizație, făcute în timp asupra construcției și mentenanța deficitară
Dărâmarea unor pereți interiori (chiar dacă nu sunt „de rezistență”), modificări aduse unor elemente constructive sau mentenanța improprie în timp, care conduce la degradarea clădirii—toate pot crește vulnerabilitatea unei clădiri. Chiar dacă nu sunt „pereți de rezistență”, toți pereții unei case funcționează ca un întreg (în special în cazul construcțiilor realizate din zidărie de cărămidă), iar avarierea oricăreia dintre elementele constructive ale unei case poate dăuna rezistenței întregii structuri în momentul unui dezastru. Din acest motiv, nu este recomandat să aduceți modificări oricărui perete, pe motiv că „nu e structural” - orice perete poate avea o comportare structurală.
La ce să fiu atent/ă?
Să nu crezi pe nimeni care zice că respectiva clădire nu are risc seismic. Cel mai probabil, în realitate acest risc nu este cunoscut/ nu a fost calculat niciodată printr-o expertiză tehnică;
Nu te baza doar pe listele publice de clădiri expertizate și încadrate într-o clasă de risc / clasă de urgență. Dacă apartamentul din clădirea pe care îl vizezi nu se află pe acea listă, acest lucru înseamnă DOAR că ea nu a fost expertizată, sau că rezultatele expertizei (dacă ea a fost realizată) nu sunt publice;
Verifică dacă au fost făcute modificări locuinței față de structura inițială și dacă acest lucru a fost făcut cu autorizație de construire;
Cere cartea tehnică a imobilului, dacă există. Acolo poți găsi informații importante despre proiectul tehnic, detaliile de execuție, procesele verbale de recepție care certifică respectarea acestora și documentează intervențiile asupra construcției;
Cere sfatul unui inginer constructor proiectant de structuri legat de anumite indicii despre starea clădirii și intervenții necesare.
[1] În termeni tehnici, „Riscul seismic exprimă probabilitatea de a se produce efecte nefavorabile la nivel uman,
material, economic sau de mediu, într-o anumită perioadă de timp, apărute în urma interacțiunii dintre evenimentele seismice și condițiile de vulnerabilitate de la nivelul societății, cu impact negativ asupra funcționării normale a unei comunități sau a societății.” (Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, pg. 12
[2] Proiect Ro-Risk - Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitatea Administrativă, cod SIPOCA 30, implementat în 2016.
[3] Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, 2022, disponibilă la https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/11/ANEXA-36.pdf, pg. 15
[4] https://www.hotnews.ro/stiri-international-26072174-video-crima-cum-fost-posibil-mii-blocuri-noi-din-turcia-abia-inaugurate-cada-totul-cutremur.htm
